Deşi numărul de reclamaţii ale consumatorilor a crescut, România a semnalat extrem de puţine produse nealimentare periculoase pe piaţă, potrivit unui clasament realizat de Comisia Europeană. Puţini români ştiu ce înseamnă RAPEX. Nici nu e de mirare, pentru că promovarea acestui sistem european în România a fost sublimă, lipsind cu desăvârşire. Dacă aveţi curiozitatea de a căuta pe internet, printre primele rezultate veţi găsi: RAPEX = prezervati
Deşi numărul de reclamaţii ale consumatorilor a crescut, România a semnalat extrem de puţine produse nealimentare periculoase pe piaţă, potrivit unui clasament realizat de Comisia Europeană.
Puţini români ştiu ce înseamnă RAPEX. Nici nu e de mirare, pentru că promovarea acestui sistem european în România a fost sublimă, lipsind cu desăvârşire. Dacă aveţi curiozitatea de a căuta pe internet, printre primele rezultate veţi găsi: RAPEX = prezervativ antiviol. Cu toate acestea, RAPEX este cu totul altceva şi are o importanţă tot mai mare pentru cetăţenii UE.
Pentru consumatorii europeni bine informaţi, RAPEX înseamnă Rapid Alert System for non-food consumer products sau, pe româneşte, sistemul comunitar de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase.
Din nefericire, chiar şi după descoperirea adevăratului sens al cuvântului, românii nu au motive să se simtă la fel de protejaţi ca restul cetăţenilor UE. Motivul este simplu: deşi raportul Comisiei Europene privind eficienţa RAPEX arată clar că numărul de produse periculoase retrase de pe piaţa UE-EFTA a crescut cu 16% în 2008 în comparaţie cu 2007, în clasamentul ţărilor care au înregistrat notificări prin acest sistem România se află foarte aproape de ultimul loc, reuşind să depăşească numai state precum Lichtenstein, Islanda, Luxemburg sau Malta. În ciuda faptului că piaţa autohtonă este de câteva ori mai mare decât a statelor menţi