Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a inclus România, într-un discurs rostit la Dublin, în cadrul reuniunii OSCE, pe o listă a ţărilor în care se înregistrează regrese democratice, alături de Ungaria, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan sau Tadjikistan. În aceeaşi zi, Clinton a denunţat „re-sovietizarea" regiunii şi a afirmat hotărârea Statelor Unite de a împiedica acest proces. Declaraţia reprezintă o schimbare tectonică în politica externă americană. Câştigătorii alegerilor din România trebuie să aleagă între a rămâne alături de America şi a se integra în noua Uniune Sovietică.

Hillary Clinton a declarat cu numai câteva ore înainte de a-l întâlni pe omologul său rus, Serghei Lavrov, că eforturile de a obţine hegemonia regională sunt însoţite de campanii represive din partea tuturor regimurilor pro-moscovite. Ceea ce denunţă şefa diplomaţiei americane, nu este numai faptul că Rusia încearcă să îşi extindă influenţa politică, economică şi militară în fostul spaţiu dominat de URSS, ci şi faptul că această extindere vine întotdeauna însoţită de reprimarea drepturilor şi libertăţilor individuale, de regresul democraţiei, ca în Ungaria sau de „sfidări la adresa proceselelor constituţionale" ca în România (nu „provocări", cum în mod fals a încercat MAE să prezinte discursul doamnei Clinton). Re-sovietizarea fostului spaţiu sovietic nu mai este, începând de joi, un basm de speriat alegătorii cu spectrul Rusiei, ci realitatea politică a Europei de Est de la care porneşte şi faţă de care se plasează în opoziţie Statele Unite. Dusă este de-acum vremea „resetării" americano-ruse, bun venit în noul război rece.

În acest context, evoluţia statelor din regiune va înclina balanţa înspre Occident şi SUA sau înspre Moscova şi noul imperiu rus. România nu face excepţie. Oricare va fi numele prim-ministrului ce va ieşi din alegerile de ieri, el se