Guvernele din zona euro ar putea fi obligate sa accepte pierderi in cazul imprumutului de salvare oferit Greciei, dupa ce intalnirea dintre liderii europeni nu a stabilit si modul in care va fi redusa datoria tarii.
Dupa trei intalniri in doua saptamani, ministrii de Finante din zona euro au cazut de acord sa deblocheze transa de 34,4 miliarde de euro pentru Grecia, dupa luni intregi de negocieri. Insa unele masuri aprobate, care ar putea reduce datoria tarii cu miliarde de dolari pana la sfarsitul deceniului, nu au fost destul de elaborate, potrivit unor documente obtinute de Financial Times.
Masurile care vor fi implementate cat de curand, drept parte a acordului, vor diminua nivelul datoriei Greciei la 126,6 la suta din produsul intern brut, pana in 2020, nu la 124% din PIB, cum a fost anuntat de liderii zonei euro, se arata in documente.
In schimb, reducerea ramasa, de 2,7 procente, a fost amanata pana la o data ulterioara, cand Grecia va incepe sa produca mai multi bani decat cheltuie, fara a se lua in considerare plata dobanzilor.
Astfel, oficialii cred ca Atena ar putea avea un surplus bugetar primar pana la sfarsitul anului 2014, reducerea datoriei sale fiind amanata la un an dupa alegerile din Germania, din 2013. Avand in vedere ca, in acordul actual, dobanzile sunt deja taiate pana la doar 50 de puncte de baza peste nivelul ratelor imprumuturilor interbancare, orice alte reduceri suplimentare ar insemna pierderi pentru creditori.
"Sunt acolo, dar intr-un mod in care Angela Merkel (cancelarul german - n.red.) nu poate fi acuzata ca ar fi promis acest lucru", a declarat un oficial despre datorii, pe fondul alegerilor care vor avea loc anul viitor.
Wolfgang Schauble, ministrul Finantelor din Germania, a recunoscut ca el si omologii sai din zona euro au fost de acord sa reduca si mai mult d