De-a lungul cumplitei recesiuni de dinaintea celui de-al doilea război mondial, ziarul a sugerat soluţii de redresare a ţării şi a împărţit mâncare pentru săraci

Convinşi, ca de obicei, că nenorocirile nu se pot petrece decât în ograda vecinului, la români zvonurile de furtună ajung târziu. Dar nici atunci nu par prea convingătoare. Abia în ediţia „Adeverului” de vineri, 1 noiembrie 1929, B. Brănişteanu semnalează „Debandada dela bursele streine. Debandada dela bursa noastră”: „Telegramele vestesc debandada dela bursa din New York. Ele cifreză la treizeci de miliarde de dolari pierderile ce au rezultat de acolo din diferneţele de cursuri. Evaluarea este desigur exagerată, dar că ea se compune dintr-o cifră cu nouă zeruri este în afară de orice îndoială. Cu puţin înainte telegraful adusese ştirea debandadei dela bursa din Berlin, care a avut şi ea proporţii formidabile şi nu a putut fi stăvilită decât cu foarte mari greutăţi, prin intervenţia băncilor. Aceste debandade nu pot fi o mângâiere pentru detentorii de acţiuni dela noi. Între ele şi cea dela bursa noastră nu este nici o legătură, ba chiar nici o asemănare esenţială. (…) Criza noastră proprie s-a prelungit până în criza generală, mondială. Să sperăm că vom ieşi din a noastră independent de aceasta din urmă! Să sperăm, de oarece în economie şi în afaceri optimismul este generator”.

Pe ultima pagină, ştirile transmise de agenţia Rador de la Paris, Berlin şi Atena, informează despre „Efectele crahului dela bursa din New York. Repercusiunea asupra burselor din Europa”. În 13 noiembrie 1929, la rubrica „Ultima oră”, se publică o „telegramă particulară”: „O nouă catastrofă la Bursa din New York. Eri s-au perdut din nou cinci miliarde dolari”: „Panica a pornit dela acţiunile societăţilor de oţel şi apoi a cuprins şi celelate acţiuni”. „Adeverul” din 15 noiembrie 1929 anunţă că „Rockefeller intervin