Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic. Acesta ar putea fi mottoul procesului electoral din partidul de guvernământ care se va încheia la congresul din primăvară.
Iar preşedinte al PDL va fi acela care va oferi garanţia că poate duce partidul la putere fără să fie nevoie să renunţe la afacerile cu statul, politizare, clientelism, liderii cercetaţi penal, adică la beneficiile imorale ale guvernării.
Misiunea pare imposibilă, mai ales în opinia idealiştilor convinşi că, fără revenirea la valorile care au făcut din PDL cea mai importantă formaţiune politică, partidul va deveni unul minor. Cei care vorbesc despre integritate şi competenţă nu văd însă că în subteranele politicii se negociază viitoarea guvernare. Iar dacă PDL poate rămâne la putere şi după 2012 într-o coaliţie, indiferent de procentul în alegeri, ameliorabil şi acela cu mită electorală provenind din vistieria baronilor locali, atunci ce nevoie are de reforma profundă propusă de oameni ca Monica Macovei? Niciuna.
Politicile de austeritate aplicate de guvernul Boc, a cărui consecvenţă merită apreciată dacă ne uităm la Ungaria lui Orban Viktor, au prăvălit partidul în sondaje, dar puterea a umplut pivniţele unor lideri locali ai democratliberalilor. PDL poate să revizuiască pe ici pe colo nişte oameni şi să evite alegerea unui preşedinte ca Gheorghe Falcă, primarul Aradului, care se poate trezi, a doua zi după congres, cu cătuşe la mâini. Cam atât.
Nici doctrina, nici moralitatea politică, ci alegerile din 2012 vor fi subiectul la congresul din primăvară. Planul de a obţine din nou puterea, fără să renunţe la plăcerile actuale ale puterii, va modela dezbaterea internă şi va influenţa, probabil, rezultatul scrutinului intern. Preşedinte al partidului va fi politicianul capabil să negocieze eficient viitoarea guvernare cu celelalte partide, în special cu PN
