Braşovenii l-au omagiat ieri pe marele poet printr-o manifestare intitulată „Poezia nu poate fi ucisă”
Pe 15 iunie 1889, poetul Mihai Eminescu se stingea din viaţă, lăsând în urmă cea mai semnificativă moştenire lirică a culturii româneşti. La 122 de ani de la moartea poetului, ieri, la Galeria Kronart, braşovenii l-au omagiat printr-o manifestare intitulată „Poezia nu poate fi ucisă”. Cu acest prilej, 13 scriitori braşoveni au citit din opera eminesciană şi au vorbit despre geniul lui Eminescu. Evenimentul a inclus şi un moment de teatru, susţinut de tinerii de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii.
Evenimentul a fost organizat de Uniunea Scriitorilor din românia, filiala Braşov, împreună cu ASTRA şi Şcoala Populară de Artă. Preşedintele Uniunii Scriitorilor Braşov, Doru Munteanu, a precizat că Eminescu ar trebui cu atât mai mult sărbătorit în ziua trecerii sale în eternitate.
„Poezia nu poate fi ucisă, chiar dacă Eminescu a fost ucis. Se spune că Eminescu a fost bolnav de sifilis, lucru total neadevărat şi este o ruşine că în manualele de literatură se află aceste neadevăruri. Chiar dacă sunt mulţi care încearcă să denigreze şi să distrugă memoria lui Eminescu, el nu poate fi extras din sunetul şi din inima românilor. Eminescu este poetul naţional, poezia lui circulă, iar când poezia intră în inima oamenilor, indiferent de detractor, nu va pieri”, a spus, ieri, Gabriel Stan, patronul Galeriilor Kronart.
La rândul său, Ovidiu Moceanu, profesor la Facultatea de Litere din Braşov care are un curs despre Eminescu, a amintit ieri despre „revenirea la Eminescu”, pe care o observa, în anii 1930, Mircea Eliade. „Revenirea la Eminescu prin asemenea manifestări nu înseamnă a întreţine un cult al lui Eminescu, ci a-ţi împli o datorie faţă de acela care reprezintă reperul fundamental în literatura şi cultura noastră. Înseamnă şi o revenire la