Intr-o analiza data publicitatii in aceasta saptamana, Economist Intelligence Unit avertizeaza ca majorarea beneficiilor din sistemul asigurarilor sociale si costul ridicat al programelor de dezvoltare a infrastructurii vor urca deficitul bugetar al Romaniei in 2008 la 3,1% din PIB, peste tinta Guvernului, de 2,8%. Considerand ca estimarile autoritatilor romane referitoare la venituri sunt prea optimiste, analistii EIU arata ca aceste costuri vor fi compensate doar partial de majorarile incasarilor din impozitul pe venit si TVA, echivalente cu 1,5% din PIB, si de reducerea unor subventii, reprezentand 0,9% din PIB.
Din pacate, majorarea deficitului peste limita de 3% din PIB prevazuta in criteriile de la Maastricht nu este singurul neajuns al proiectelor de infrastructura si asigurari sociale. Ar mai putea exista cel putin doua consecinte importante. Una dintre acestea este amplificarea deficitului de cont curent, situat in primul trimestru la 11,6% din PIB. Acest risc este cu atat mai mare cu cat Romania are in acest moment o capacitate mult diminuata de a-l finanta prin investitii straine. De exemplu, in primele patru luni ale acestui an, investitiile straine directe au acoperit numai 36% din deficitul de cont curent, comparativ cu 87% in aceeasi perioada a anului trecut.
O a doua consecinta importanta a deciziilor guver-namentale din ultimul timp este revenirea pe crestere a inflatiei. Se stie doar ca progresele Romaniei in acest domeniu au fost dificile, tara noastra fiind printre ultimele state devenite membre ale Uniunii Europene care au reusit sa aduca inflatia sub 10%. Cu deficite bugetare mici in ultimii ani, dezinflatia a avut succes. Dar lucrurile s-au schimbat, presiunile aderarii incepand sa se faca simtite. De fapt, prin mentinerea dobanzii de politica monetara la 7%, semnalul privind pericolul amplificarii in viitor a presiunilor i
