Doar handbalistele din Vâlcea au ajuns după Revoluţie în semifinalele Ligii Campionilor. Obişnuiţi în deceniile trecute cu prezenţa sportivilor în fazele superioare ale cupelor europene, românii se pot mândri acum doar cu performanţele „galacticelor”. Medalia de argint cucerită de naţionala de handbal feminin la Campionatul Mondial din 2005 a produs o adevărată emulaţie în jurul acestui sport.
Pe fondul acestui succes pe plan sportiv şi mediatic, a fost posibil ca, în 2006, Oltchim să transfere la Vâlcea jumătate din vicecampioanele mondiale, dar şi pe Gheorghe Tadici, selecţionerul de atunci al echipei naţionale.
Rezultatele nu au întârziat să apară şi, în acelaşi an, campioana României cucerea Cupa Cupelor. Graţie unei conduceri puternice şi mai ales sudate, Oltchim a continuat să progreseze treptat şi după această mare performanţă.
S-a ajuns astfel ca gruparea vâlceană să fie o adevărată echipă naţională a României, amintind parcă de modelul de succes patentat de formaţia de fotbal a Stelei la sfârşitul anilor ’80. Calificarea Oltchimului în semifinalele Ligii Campionilor reprezintă o performanţă, dacă ne raportăm şi la alte discipline unde ne lipsesc rezultatele.
Elevele antrenate de Radu Voina au ratat practic şansa de a juca finala Ligii Campionilor, după o dublă cu danezele de la Viborg. După înfrângerea de acasă, scor 28-34, a urmat returul, care a fost unul de infarct.
Deşi au condus şi la şase goluri diferenţă, meciul din Danemarca s-a încheiat nedecis, scor 21-21. „Este o performanţă că am ajuns şi până aici. Ce-i drept, speram într-o finală, dar nu mai contează acu“, ne-a spus Radu Voina.
20 ani de la ultima semifinală masculină
În handbalul masculin a fost o perioadă în care românii au făcut legea. Când dominam în acest sport, am cucerit de trei ori Cupa C