De mai bine de 20 de ani slujeşte în satul Tomşani, de la poalele munţilor Căpăţânii. Tatăl său a fost cel care l-a îndrumat să meargă la Facultatea de Teologie.

Profil

NĂSCUT. 21 mai 1955, în localitatea Vaideeni, judeţul Vâlcea.

STUDII. Facultatea de Teologie, Bucureşti.

FAMILIE. Căsătorit, are o fiică şi o nepoţică.

Preotul Ionescu este unul dintre puţinii aleşi care îşi iubeşte meseria, dar care, mai presus de orice, iubeşte oamenii. „Încă de când eram numai un copil, părinţii mei m-au învăţat că respectul de sine, dar mai ales pentru semeni este cel mai important lucru de care trebuie să ţin cont în viaţă", îşi aminteşte părintele Ionescu. Preotul mărturiseşte că a avut un model foarte puternic în viaţă, tatăl său, de la ale cărui poveţe a încercat să nu se abată. „Tata, a fost mentorul meu. Şi el era tot preot, dar era unul dintre puţinii oameni înzestrat cu o bunătate şi un respect pentru cei din jur, cum nu mi-a fost dat să mai întâlnesc", rememorează părintele. Pe 21 noiembrie 1981 a fost hirotonit preot la parohia din satul Tomşani, iar prima slujbă a oficiat-o pe 6 decembrie 1981. „A fost practic scânteia care m-a marcat şi m-a apropiat de oamenii din această localitate, pentru toată viaţa. Sunt o persoană sentimentală, mă ataşez uşor de oameni şi de locuri", completează preotul Ionescu. Din păcate, sunt şi oameni care îţi mai înşală aşteptările, însă protul iartă uşor şi trece mai departe. „Întotdeauna am încercat să construiesc ceva pe spusele oamenilor din jurul meu şi chiar dacă de foarte multe ori, am fost dezamăgit, eu am rămas la fel de apropiat şi de încrezător în semenii de lângă mine", adaugă părintele.

Ştie să îi atragă pe tineri la biserică

Persoană sociabilă şi volubilă care comunică uşor cu vârstnicii, dar mai ales ştie să îi atragă spre biserică pe cei tineri, părintele a câştigat simpa