La sfarsitul saptamanii trecute, premierul britanic Gordon Brown a cerut dublarea fondurilor puse la dispozitia FMI, pana la 500 de miliarde de dolari, in conditiile in care tot mai multe tari apeleaza la ajutorul acestuia, scrie Financial Times.

FMI, care pana anul trecut era vazut ca o institutie decorativa in conditiile in care criza mondiala nu izbucnise inca, a jucat un rol important in ajutorarea tarilor din Europa de Est care au avut probleme.

Astfel, Ungaria, tara din Europa de Est cea mai lovita de turbulentele internationale, a primit de la FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana 20 de miliarde de euro, din care 12,5 mld. euro au venit numai de la Fond.

Serbia a imprumutat 400 mil. euro de la institutie in octombie si negociaza extinderea imprumutului financiar la 1,5 mld. euro. Si Romania ia in considerare un ajutor financiar extern, care ar putea include o intelegere cu FMI.

Ucraina a imprumutat 13 miliarde de euro in noiembrie, cand grivna ajunsese la un minim record, cu conditia sa adopte o rata de schimb valutar flexibila, sa recapitalizeze bancile si sa isi reduca deficitul bugetar aproape de zero anul acesta.

La sfarsitul anului trecut si Belarusul si Letonia au fost nevoite sa apeleze la FMI. Belarusul a primit un imprumut de urgenta in valoare de 2 miliarde de euro, in timp ce Letonia a imprumutat peste 7 miliarde de euro dupa ce criza a doborat cea mai mare banca independenta din tara.

In prezent, FMI atrage contributii ad-hoc de la tarile membre, cum ar fi cea de 100 de miliarde de dolari (77 de miliarde de euro) primita recent din partea Japoniei, pentru a-si suplimenta resursele existente de aproximativ 250 de miliarde de dolari, din care 192 de miliarde de dolari raman disponibili.

Simon Johnson, fost economist-sef in cadrul FMI, spune ca fondul nu ar fi cerut o dublare a resurselor daca acesta nu ar fi