La Bruxelles, UE a încercat să se ţină departe de tumultul alegerilor franceze în condiţiile în care subiectele europene au dominat această campanie. Dar Belgia ca atare s-a lăsat antrenată în acest joc politic. Unele promisiuni din timpul campaniei au efecte directe pe piaţa imobiliară de la Bruxelles.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Belgia francofona, cel putin, se uita catre Franta ca spre o sora mai mare. Dezbateri politice, transmisiuni televizate in direct de la primul tur de scrutin, analize politice in toate ziarele, s-ar crede ca duminica votul se petrece pe plan belgian, si nu francez .

S-ar putea spune, nu fara o doza de rautate, ca Belgia traieste o viata politica trepidanta prin procura. Tot ce se intâmpla in Franta ii intereseaza pe belgieni, mai ales pe cei francofoni, care se identifica intr-o anumita masura cu vecinii lor francezi.

Politicul francez şi cel belgian

Exista o dezbatere politica aici de altfel previzibila. Intr-o federatie cu reguli electorale proportionale complicate, asa cum sint ele in regatul belgian, se poate pune problema daca sistemul electoral majoritar din republica vecina nu ar fi de preferat.

In Belgia, prin legea proportionalitatii si prin complexitatea de regiuni, comunitati si entitati, adesea rezultatul alegerilor este inexplicabil iar aliantele politice sint aberante. Dar sistemul francez nu este de preferat, crede deputata europeana de centru drapta Anne Delvaux :

"Daca am avea un sistem majoritar, daca el s-ar aplica, ar insemna ca l-am avea pe Bart De Wever (politician flamand nationalist, câstigatorul alegerilor din 2009 in Nordul Belgiei, ndrl) prim ministru. Si care ar mai fi rolul Regelui ? N-ar mai avea niciunul…ar fi sfârsitul Belgiei" .

Aceasta problema este deci reglata, nu ne vom intoarce in Belgia la modelul electoral francez dar c