Institutul pentru politici publice cere partidelor să se implice alături de societatea civilă într-o dezbatere publică, pentru găsirea celor mai potrivite soluţii ce pot contribui la creşterea participării la vot şi prin aceasta la câştigarea unui suport popular corespunzător care să îi legitimeze pe cei aleşi. Sursa: Agerpres În acest sens, IPP aduce în discuţie mai multe modalităţi de a-i determina pe români să iasă la urne, dar şi de a preveni fraudarea alegerilor. Toate aceste teme au provocat, deja, dispute în jurul alegerilor pentru Parlamentul European. 1. Iniţiativa desfiinţării/interdicţiei de a vota pe liste suplimentare

Considerăm că, atâta vreme cât alegătorilor aflaţi, din diferite motive, în mişcare, în ziua votului, nu li se oferă posibilitatea să voteze printr-o altă metodă, interzicerea dreptului constituţional de a vota este o măsură de o gravitate extraordinară. Statul/partidele care organizează alegerile trebuie să răspundă pentru incapacitatea de a organiza un cadru legal/organizatoric astfel încât oricine doreşte să poată vota, ci nu cetăţeanului să i se interzică un drept fundamental, atunci când doreşte să îl exercite. 2. Introducerea votului anticipat prin poştă şi internet

IPP consideră că introducerea acestor metode de vot constituie o prioritate, fiind adaptate realităţilor din toată lumea. Cu ocazia recentelor alegeri pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, aproape 20% din finlandezi au votat anticipat folosind această metodă. 3. Ideea introducerii votului obligatoriu

Premisa că votului obligatoriu ne va oferi o participare foarte consistentă la vot în România este falsă. Puţinele ţări care au această prevedere se confruntă ele însele cu prezenţă la vot de circa 50%. Susţinătorii acestei idei trebuie să reflecteze la faptul că obligativitatea înseamnă şi aplicarea unei sancţiuni milioanelor de cetăţeni ce nu