În alegerea alimentelor, consumatorul ştie foarte puţine despre necesităţile sale organice şi, în schimb, este captat în mare măsură de dorinţele şi plăcerile pe care i le conferă produsul alimentar. Aşa cum aprecia profesorul Rodica Segal, calităţile senzoriale, în special cele olfactive, influenţează hotărîtor apetitul şi, în felul acesta, intervin în organizarea alimentaţiei.
În alegerea alimentelor, consumatorul ştie foarte puţine despre necesităţile sale organice şi, în schimb, este captat în mare măsură de dorinţele şi plăcerile pe care i le conferă produsul alimentar. Aşa cum aprecia profesorul Rodica Segal, calităţile senzoriale, în special cele olfactive, influenţează hotărîtor apetitul şi, în felul acesta, intervin în organizarea alimentaţiei.
Bugetul de timp al consumatorului contemporan este din ce în ce mai limitat. Astfel, el preferă aprovizionarea în avans cu alimente procesate, dorind ca, în acelaşi timp, caracteristicile senzoriale şi nutriţionale ale alimentelor achiziţionate să se păstreze cît mai mult timp. Din păcate, această atitudine are consecinţe dramatice asupra sănătăţii publice şi a mediului.
CONJUNCTURĂ. Comoditatea oferită de gama sortimentală extrem de mare a produselor alimentare a fost posibilă datorită utilizării aditivilor alimentari şi a procedeelor clasice de conservare: tratamente termice (pasteurizare, sterilizare, UHT), deshidratare, refrigerare, congelare, sărare, afumare. Problema ridicată de tehnologiile clasice este aceea a se aprecia corect preţul plătit din punct de vedere nutritiv pentru a asigura calităţile dorite. Datorită faptului că s-a constatat o diferenţă netă între "prospeţimea de grădină" şi "prospeţimea de pe raft‘‘, în ultimii ani, preocupările oamenilor de ştiinţă, dar şi ale comercianţilor s-au focalizat asupra tehnologiile moderne de obţinere a produselor alimen