Papa Benedict al XVI-lea urmeaza sa demisioneze in cateva zile si anuntul sau surprinzator privind renuntarea la functie a declansat speculatii pe marginea succesorului sau. Ce fel de lider va fi cel mai bun pentru Biserica Catolica?
Benedict a recunoscut ca o persoana varstnica nu poate face calatoriile extensive pe care le cere functia de cap al Bisericii Catolice, asa ca ar fi logica alegerea unei persoane mai tinere si mai sanatoase. Insa Biserica trebuie sa-si puna si intrebarea ce stil de conducere ar fi mai fructuos, considera Cristina LH Traina, profesor de Studii Religioase la Universitatea Northwestern, intr-un comentariu pentru Al Jazeera.
Atat Papa Ioan Paul al II-lea, cat si Benedict al XVI-lea au reprezentat modele in care autoritatea Papei o depaseste pe cea a episcopilor. In trecut, un puternic control central nu a putut fi realizat atat de usor, cu exceptia Inchitiei, spune autoarea.
In zilele noastre, datorita avansului tehnologic, Roma are, teoretic, autoritate asupra oricarui catolic sau organizatie catolica, avand acces la informatii in timp real despre acestia. Un control central puternic, cumulat cu comunicarea instant din orice colt al Pamantului, creeaza posibilitati de micro-manageriat fara precedent.
Catolicii conservatori vor prefera, in acest rationament, un candidat care continua linia lui Benedict privind puternica identitate catolica. Conservatorii vor dori o mana ferma care sa conduca o ierarhie centralizata capabila sa supravegheze teologia si munca de caritate in intreaga lume.
In contrast, asa-zisii catolici "liberali" vor spera intr-un candidat care, precum Ioan al XXIII-lea in urma cu 50 de ani, va surprinde lumea schimband directia. Liberalii vor dori o structura descentralizata, participatorie, care palseaza majoritatea puterii in mainile episcopilor nationali, in cola