* Chiar, oare de ce oamenii, in general (asadar, si romanii, normal), isi fac urari de "Petrecere frumoasa!", "Distractie placuta!", "Sarbatori fericite!", "Week-end placut!", "Craciun fericit!", "Paste fericit!", "An Nou fericit!" si asa mai departe? Oamenii, in general (asadar, si romanii, dupa cum spuneam) ureaza fericire semenilor tocmai in situatiile in care, cu sau fara urarile lor, respectivii adresanti sint fericiti si se simt bine. De Pasti, de Craciun, de Revelion, de zile aniversare sau onomastice, e clar ca oamenii sint fericiti, stau impreuna, maninca, beau, se veselesc. In concedii sau in week-end iar e clar ca toti se simt bine, nu muncesc, stau cu cracii in sus toata ziua. Este posibil ca unii oameni sa nu fie de tot increzatori in puterea urarii lor, asa ca prefera sa o bage la gramada, sa o strecoare intr-un teanc, printre urarile altora. Frumos si barbateste ar fi sa iti asumi urarea atunci cind esti singur. De exemplu, cum facem noi acum, cind va uram o zi de marti fericita. Chiar, de ce nu a devenit traditie "Zi de marti fericita!"? Ar fi cea mai mare nevoie de ea, mai ales ca, despre zilele de marti se cunosc, in general, doar chestii rele... * Normal, fiind perioada de dinaintea alegerilor, apele se involbureaza, iar valul cererilor de marire a lefurilor matura tara prin toate cotloanele. Am prins zilele trecute la televizor niste imagini (de arhiva sau ba, asta nu mai tinem minte) de la un miting in sensul asta, despre care spuneam. Printre manifestanti era o cucoana plinuta, chiar rotofeie, intre doua virste, care invirtea prin aer o matura cam cum faceau Mihai Viteazul ori Ion Voda cel Cumplit cu buzduganul. Intrebata de un reporter, bugetara respectiva a explicat ca „matura e pericolul care ii paste pe guvernanti daca nu ne rezolva revendicarile salariale". N-am inteles, care e pericolul? Or sa vina bietii bugetari de prin sindicatele patri