● La Radio România realizaţi rubrica permanentă «Margareta prezintă pe...», în cadrul emisiunii "Radioul de sâmbătă seara", în care încurajaţi talente din muzică.
● Noi credem în şansele fiecărui tânăr, îi aducem mai aproape de ascultători, dar restul – seriozitatea, pasiunea, perseverenţa –, depinde de ei. Cred că talentul fără muncă se iroseşte, munca fără talent nu rodeşte, vocea în sine fără mişcare scenică, nu garantează succesul de durată, în ambianţa schimbătoare a genului aşa zis uşor.
● Sunteţi implicată în campaniile "Banca de alimente" şi "Şcoala te face mare". Mergeţi periodic la spitale de copii, să le citiţi acestora poveşti...
● În general, dau o fugă de câte ori am o oră liberă la vremea prânzului. Dar în ultima perioadă am fost răcită, apoi programul s-a aglomerat şi nu am mai ajuns la Spitalul de copii. Dar voi reveni cât de curând, sărbătorile bat la uşă...
● Continuaţi şi munca peste Ocean sau vă concentraţi exclusiv pe activităţile din România?
● Fiind invitată, lucrez cu plăcere în ţară, atât cu vechi colaboratori, cât şi cu noi producători de televiziune, ori în Radio, sau cu ONG-uri. Mi-a făcut o deosebită plăcere recenta campanie radiofonică "Basmele românilor", am făcut-o cu gândul la nepoţelul meu, Luca.
● Când aţi devenit bunică?
● În august, l-am legănat pe Luca (râde), făcea bicicleta cu picioruşele. Apoi plimbările prin parc, stilul vieţii noi, în trei, la care Ana Maria şi soţul ei, Juan, se adaptează cu brio, este o încântare pentru mine. Continuăm să ne vedem pe Skype, nepoţelul creşte văzând cu ochii, a împlinit deja trei luni... râde şi gungureşte fermecător.
● O zi pierdută este aceea în care nu citiţi o poezie sau nu ajungeţi la pian. Care piesă vă e mai aproape de suflet?
● De obicei cea mai recentă. "Era o fântână" deschide CD-ul de aut