- Editorial - nr. 189 / 27 Septembrie, 2007 Cel de-al treilea mare handicap al romanilor in raport cu Europa civilizata, dupa aspectul general al tarii si starea drumurilor, este totala incapacitate de a-si face curatenie in propria ograda si atitudinea primitiva fata de rezultatele secundare ale procesului de consum in ansamblu, industrial si casnic: deseuri, resturi vegetale si menajere, pe care le numim, uzual, gunoaie. Daca, in toate celelalte cazuri amintite, strainii sunt gata sa ne mai treaca cu vederea, in materie de lipsa de curatenie suntem taxati fara niciun menajament. De aici, de la murdariile strazii, de la atitudinea noastra negospodareasca, in primul rand, ni se trag cele mai ingrate apelative injositoare, cum ar fi cel de "neam de tigani" sau de ,,tara bananiera" etc., gesturi care, desigur, ne infurie si carora prea putini le cauta motivatia. Cu doi ani in urma, am intrat in vorba cu un grup de studenti americani, aflati in vizita la "Casa Poporului" din Capitala, unde isi incheiau sederea de o luna prin Romania, vizitand si Transilvania. Imi aduc aminte cu cata sfiala si jena chiar, au incercat sa formuleze raspunsul la cea de-a doua intrebare pe care le-am adresat-o: Ce nu le-a placut in Romania? Se uitau unii la altii, comunicand prin priviri pentru a se pune de acord cu formularea raspunsului care, in cele din urma, a sunat astfel: "Romania ar fi minunata, daca ar fi putin mai curata". Raspunsul n-a fost deloc o surpriza si poate l-as fi considerat nesincer, daca nu s-ar fi facut referire la aceasta atat de evidenta stare de fapt si care nu scapa ochiului strainului, obisnuit la el acasa cu alte valori si unitati de masura. Faptul ca ,,Fascinanta Romanie" a unora "pute de trasneste", sub povara mirosurilor emanate de propriile gunoaie, nu este o noutate nici pentru cetatenii ei, si nici pentru cei care o conduc. Jena ar trebui sa fie generala,