Campionatul sau Europa? O întrebare care ne pune neuronii la treabă
La români se zice aşa: parcă erau făcuţi de aceeaşi mamă. Erzsebet Marioara, pe unul dintre posibilele ei nume. După ce s-au afurisit ca la uşa blocului într-o răbufnire xenofobă de o parte, ardelean-puristă pe de alta, oamenii grei de la Steaua şi CFR au vorbit, în fine, pe aceeaşi limbă. Limba banului. Discursurile după egalul din Gruia au fost parcă trase la indigo:”am fi dat o eventuală victorie cu Fiorentina sau cu Chelsea pe un succes contra rivalei din campionat”. De ce? Pentru că titlul de campioană îţi aduce zeci de milioane, pe cînd 3 puncte în Champions, doar cîteva sute de mii. Contabilitate. Sfîrşitul unui vis. Sfîrşitul unei nobleţi care obligă. Adică noi toţi am aşteptat ca pe o urcare în ceruri marile seri strălucitoare ale Ligii, iar cei care au căpătat dreptul (şi drepturile) pentru o asemenea adimisie în paradisul fotbalui îşi iau la scărmănat abacul în loc să-şi pună fracul?! Trăim într-o lume dură, se va spune, de ce să murim frumos cînd putem sa trăim decent? O astfel de întrebare condamnă. Bugetele se vor închide, poate. Dar la fel se va întîmpla şi cu sperantele noastre. Sîntem invitaţi a le privi meciurile amputaţi de imaginaţie, învîrtindu-ne în minte următoarea întrebare tîmpită: ce Dumnezeu vor face dacă bat ?
Destinul poate fi ironic. Forţînd un exerciţiu de imaginaţie, ne putem închipui situaţia de tot hazul în care CFR face, nebunie!, 6 puncte miercuri, apoi pierde în campionat. După care, slavă cerească!, ajunge la 9 puncte, urmînd, culmea, noi insuccese domestice. Şi tot aşa. În sumă, ar fi tare ca ambele fruntaşe europene să ajungă pe la 10 puncte, cît de utopic ar părea, tocmai pentru a vedea cum vor scăpa din groapa morală pe care şi-au săpat-o. Pentru că atunci, în faţa unui asemenea scenariu ionescian, nu mai poţi pretinde că te intereseaza mai mul