Artistul Jean-Claude Pennetier va susţine sâmbătă, de la ora 17.00, un recital la Ateneu, având în program lucrări de Gabriel Fauré, Ferruccio Busoni, George Enescu, Olivier Messiaen şi Claude Debussy.
Gabriel Fauré a fost unul dintre profesorii lui Enescu la Paris. Enescu avea 14 ani când a intrat la clasa de compoziţie a lui Fauré, iar pianistul Jean-Claude Pennetier consideră că acest fapt a creat „o legătură între ei“. Despre programul din recitalul său, Jean-Claude Pennetier, în vârstă de 71 de ani, considerat un „artist emblematic al şcolii franceze“, mărturiseşte: „Lucrările pe care le-am inclus în prima parte a concertului meu, Nocturna nr. 12 în mi minor op. 107 şi Barcarola nr. 11 în sol minor op. 105 de Gabriel Fauré, Sonatina secunda de Busoni sau Sonata nr. 1 pentru pian de Enescu, au o tentă de suferinţă intensă şi sunt foarte imaginative. Cu cea de-a doua parte, cu Debussy şi Messiaen, cred că voi pătrunde mai uşor în toate inimile“.
Interviu realizat de Laura Ana Mânzat
Aţi pregătit pentru publicul românesc o seară de muzică elevată, aţi inclus în program lucrări de la începutul secolului XX, o epocă cu diverse influenţe artistice. Este dificil pentru un interpret să surprindă şi să reveleze publicului tocmai farmecul acestei perioade?
Nu e dificil, dar uneori lucrări ca Nocturna şi Barcarola lui Fauré, Sonatina secunda de Busoni sau Sonata nr. 1 pentru pian de Enescu nu ating sensibilitatea publicului larg. Aceste lucrări folosesc un limbaj extrem de complex, de exemplu Fauré împinge până la ultima limită muzica tonală, Enescu face la fel, deci lucrările lor nu au un aspect ritmic sau melodic uşor de înţeles, cum ar fi, de exemplu, Sacre du printemps de Stravinski. Acestea sunt lucrări, aş spune, puţin secrete, dar sunt minunate. Exprimă adesea o gravitate plină de dramatism. Lucrările pe care le-am inclus