Notam, in episodul precedent, ca in anii '80 americanilor li s-a parut ca japonezii iau avans. Asa ca s-au grabit sa puna in circulatie un film care sa trezeasca America: "De ce japonezii pot si noi nu?"... La Agentia Nationala de Planificare a Japoniei, dl. Shoichi Kojima ("Deputy Director-General"), cu care am discutat despre acest film, gandea ca americanii nu credeau in mod serios intr-un astfel de titlu. "Probabil - spune domnia sa - ca acest film a fost facut mai mult pentru a trezi ambitii in randurile populatiei americane si a le starni americanilor spiritul concurential. Totusi, mai multe succese economice repurtate de japonezi i-au uimit pe americani. Pe la jumatatea anilor '80, in raportul pentru Casa Alba al unei comisii care a analizat particularitatile infruntarii economice americano-nipone, se preciza: "Dupa aproape o jumatate de secol de la incheierea marii conflagratii mondiale din anii '40, se impune sa ne intrebam cine a castigat razboiul". Si intrebarea era determinata de rapiditatea cu care se miscau japonezii in economie si de concurenta pe care produsele lor o faceau produselor americane nu numai pe marile piete ale lumii, dar chiar in SUA.
Multi cercetatori americani credeau deja in mod serios ca managementul a fost pus la punct, ca modalitate de conducere a economiei, in SUA, dar ca in practica il aplica japonezii. Desigur, pe scara larga.
Adevarul este ca in anii '80 Japonia urca. Si a urcat continuu pana cand, in anii '90, la inceputul lor, tendinta s-a inversat: cresterea dadea semne ca cedeaza locul descresterii. Totusi, in decembrie '94, mai multe agentii internationale de presa au prezentat calcule care situau Japonia pe locul 1 in ceea ce priveste PIB pe locuitor. Importantul ziar japonez Asahi Shimbun publica insa, tot atunci, un almanah (Japonia - 1995) in care tot Elvetia era pe locul 1, pe locul 2 - Luxemburg, in
