Înainte vreme, la începuturile creştinismului, marile sărbători se ţineau cu post, iar în zilele de dinaintea Praznicelor Împărăteşti se ajuna. Adică se ţinea post negru. Explicaţia este cât se poate de simplă. La începuturi, antagonismul dintre creştini şi păgâni se definea şi astfel: în vreme ce păgânii mâncau foarte mult şi se dedau dezmăţurilor, creştinii celebrau cu smerenie şi modestie. În timp, în calendarul posturilor bisericeşti au apărut aceste dezlegări... la untdelemn şi vin, la peşte... Biserica Catolică, spre exemplu, nu mai pune restricţii nici măcar la brânzeturi şi lactate în zilele obişnuite ale postului. Biserica Ortodoxă, în schimb, s-a dovedit a fi mult mai restrictivă. Până nu demult (câteva decenii în urmă, doar...), restricţiile din posturile importante erau ridicate doar duminicile (la untdelemn şi vin) şi la câteva sărbători bine definite (la peşte).
În Postul Crăciunului, spre exemplu, dezlegare la peşte era, pe vremea bunicilor şi străbunicilor noştri, doar în trei zile bine rânduite: Vovidenia (Ovidenia sau Intrarea Maicii Domnului în Biserică – 21 noiembrie), Sfântul Andrei (30 noiembrie) şi Sfântul Nicolae (6 decembrie). Astăzi, Postul Crăciunului, care era unul la fel de închis ca şi cel al Paştilor, a devenit, dacă pot spune aşa, „prietenos”. Doar miercurea şi vinerea nu se mănâncă untdelemn şi nu se bea vin, ci se „postestepană” la orele 3:00-4:00 după-amiază, când se mănâncă doar legume uscate sau fierte.
Dar chiar şi în aceste zile de miercuri şi vineri, când se întâmplă ca un sfânt să aibă Doxologie mare, se dezleagă la untdelemn şi vin, rămânând ca regulă doar că se mănâncă o dată în zi, la 3:00-4:00 după-amiază. Mai mult, dacă în aceste zile de miercuri şi vineri este un sfânt care are Priveghere, atunci se dezleagă şi la peşte, cum tot astfel se dezleagă în parohiile al căror hram se întâmplă să p