Doritorii de plăceri fizice aveau la dispoziţie opt locuri în care îşi puteau satisface poftele fără să rişte contactarea unei boli. Strada Bistriţei şi centrul oraşului erau zonele din Buzău cu cele mai cunoscute bordeluri. Tarifele erau la îndemâna oricui, cam 10 lei la un salariu mediu în jur de 2.000 de lei.
„Prostituţia este cea mai veche meserie din lume", este o frază cunoscută de toată lumea. Până prin 1949 era o profesie ca oricare alta în România, legală, cu impozitele şi taxele de rigoare plătite la stat.
Readucerea prostituţiei la statutul de atunci este subiectul unui proiect legislativ propus de curând parlamentarilor, urmărindu-se astfel reducerea riscului de îmbolnăvire a celor care merg la prostituate, dar şi impozitarea acestei activităţi.
CITIŢI ŞI:
Marketing de Centură: Ca să nu-şi piardă clienţii, prostituatele dau jos TVA-ul
Acum, statul are de încasat de la prostituate sume uriaşe, dar care nu pot fi recuperate, ele fiind declarate persoane insolvabile de către cei de la serviciul executare creanţe al Primăriei. Campioană la amenzi pentru prostituţie în Buzău este Gina Stoican, care avea de plătit acum două luni 295.000 de lei, urmată pe podium de Ioana Anghel cu 150.000 de lei şi Mădălina Ţuţuianu cu 145.000 de lei.
Semn distinctiv, felinar roşu la intrare
Bordelurile erau cunoscute până în anii '40 după felinarul roşu aprins la intrare, iar societatea nu-i blama deloc pe cei care le erau clienţi.
"În oraş erau cam opt bordeluri, multe situate pe strada Bistriţei, în locul unde se află acum magazinele Dacia şi Romarta. Erau frecventate în special de tineri necăsătoriţi şi militari şi nu era niciun fel de problemă să mergi acolo", ne-a spus istoricul Marius Constantinescu.
În acele vremuri, femeile care ofereau plăceri erau obligate să meargă săptăm