Cel mai nou proiect "zoofil" al lui Adrian Crismaru va activa o data in plus complicitatea dintre arta si joc, imbinind umorul cu seriozitatea, intr-o ambianta colorata, plina de surprize. Maidanezul va purta si aici masca artistului rebel, imprevizibil, greu de disciplinat. Evenimentul este programat vineri seara, la 18.00, in Galeria de la parterul Moldova Mall. Eu unul as merge. Autorul ne asteapta acolo cu... 54 de ciini comunitari. Sper sa nu muste pe nimeni. Riscam? Discursul despre arta se abate in ultima vreme, premeditat, spre teme care, de la distanta, pot fi calificate drept superficiale sau frivole. Spun "de la distanta", pentru ca, in fapt, pretextele sint cu totul serioase. Acum doua saptamini, una din universitatile franceze organiza un colocviu erudit despre "animale si prezenta lor in artele vizuale". Artisti, esteticieni, critici de arta, zoologi discutau cu entuziasm profesional un atare subiect. Miza reprezentarii animalelor in compozitiile plastice este, de buna seama, hermeneutica, presupunind decodificari ingenioase ale constructiilor simbolice sau alegorice. Istoria artei ofera numeroase exemple. Sa amintim, de pilda, biblicele motive ale Facerii animalelorsau pitorestile descrieri ale Arcei lui Noe, lucrate in Occident inca din secolul al XII-lea. Ele decoreaza peretii domului din Monreale, linga Palermo, zidurile interioare ale Bazilicii San Marco sau incintele venetienei "Gallerie dell'Accademia", unde Tintoretto a pictat pe insusi Dumnezeu creind vietuitoarele si "plutind" in mijlocul lor. Oare detaliile ne pot spune ceva in plus? In mai toate lucrarile pomenite, dar si in altele de factura traditionala, ciinele ocupa o pozitie privilegiata, sugerind indeobste devotamentul si fidelitatea. Uneori este folosit ca alegorie a Cercetarii, Memoriei, Iscodirii sau a Mirosului. Ciinele de la picioarele Sotilor Arnolfini - tabloul lui Jan van Eyck