Un curs oficial de 4,5535 lei pentru un euro bucură prea puțină lume – de exempu jucătorii pe FOREX care au pariat pe deprecierea monedei naționale ar avea motive să zâmbească – însă veștile proaste nu se opresc aici. Tot mai mulți bancheri, analiști economici sau finanțiști estimează că panta pe care se găsește astăzi leul românesc este încă lungă. Asta deşi cu doar o lună în urmă cursul BNR era la cel mai redus nivel din acest an, de 4,3072 lei pentru un euro.

Ce s-a întâmplat? Un complex de evenimente, unele din România, altele din regiune dar și de peste Ocean, din Statele Unite ale Americii, a făcut ca vineri BNR să afișeze un curs maxim pentru anul 2013. În România se vorbește despre închiderea unor poziții ale investitorilor străini care au cumpărat obligațiuni de stat ajunse la maturitate. Asta înseamnă că oamenii și-au încasat banii în lei și i-au schimbat în euro ca fie ca să-i scoată din țară, fie să-i investească în alte moduri. Astfel, s-a creat o cerere mare de euro, urmarea logică fiind creșterea monedei europene în raport cu leul. Dar asta nu este tot. Intervenţia BNR în piaţă – Banca Naţională a României are capacitatea de a controla într-o oarecare măsură nivelul la care ajunge euro, introducând în piaţă moneda europeană – a fost mai degrabă palidă, discretă. Unii analişti economici consideră că BNR a intervenit indirect, însă nu suficient de mult cât să menţină cursul sub nivelul psihologic de 4,5 lei pentru un euro. Această strategie a BNR poate fi explicată prin faptul că deprecierea leului nu s-a încheiat şi urmează, săptămâna viitoare, o nouă sesiune de scădere. Pentru că, dacă BNR ar menţine artificial cursul jos, căderea care se va produce oricum la un moment dat va fi mult mai dură decât o devalorizare treptată a leului, mai uşor de suportat şi psihologic, dar şi efectiv de cei care au de făcut plăţi în euro. În plus, dacă este să