La doar o zi după ce a câştigat scrutinul prezidenţial, preşedintele-ales al Franţei, Francois Hollande, a confirmat pentru The Telegraph că va anunţa la summitul NATO de la Chicago (20-21 mai) plecarea Franţei din Afganistan.

Retragerea anticipată a francezilor de pe frontul din Afganistan a fost una dintre promisiunile electorale făcute de socialistul Hollande, care consideră că "misiunea Franţei s-a încheiat".

Planul lui Hollande este ca soldaţii ţării sale să se întoarcă acasă până la sfârşitul acestui an. Şi Nicolas Sarkozy voia să-i retragă pe cei 3.600 de soldaţi francezi mai repede din Afganistan, însă, în cazul lui, aceasta însemna până la finele lui 2013.

Liderii Alianţei Nord-Atlantice au reacţionat imediat la planurile anunţate de Francois Hollande.

Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, a declarat că vrea să vorbească imediat cu noul preşedinte al Franţei despre intenţia acestuia din urmă de a-şi retrage soldaţii din războiul afgan.

Cel mai probabil, Franţa nu va avea timp să desfăşoare o retragere totală din Afganistan în scurtul timp pe care îl cere Hollande. În primul rând, va avea nevoie de câteva luni doar pentru a-şi scoate echipamentul militar de ţară. Este suficient însă ca Hollande să nu se răzgândească până la summitul NATO de la sfârşitul lunii şi să anunţe această retragere, după care să o şi înceapă.

Franţa are al cincilea cel mai mare contingent din Afganistan şi există temeri că, o dată cu Franţa, şi alte ţări europene care fac parte din coaliţie vor începe să îşi facă bagajele, în vederea unei plecări timpurii din Afganistan. Acest lung război are parte de tot mai puţină susţinere pe bătrânul continent, astfel că, de aici, consecinţele ar veni în lanţ.

SUA, care ar rămâne tot mai singure pe acest front, ar putea să îşi prelungească şederea, ceea ce ar fi o lovitură dezastruoasă pen