Am revazut in week-end pe youtube cateva fragmente din filmul-capodopera "Balanta" facut de Lucian Pintilie in 1992. Si m-a frapat o secventa cu un dialog intre primar (Victor Rebengiuc) si preot (Dorel Visan).
Va las sa o savurati, inainte de a trece mai departe:
Suna cunoscut si actual? Desigur, cu mici modificari, pe ici pe colo, prin partile esentiale.
Bine, veti spune, si ce legatura are asta cu fiscalitatea din Romania? Pai are, pentru ca daca noul val de criza care vine tot din America va potopi din nou plaiurile mioritice, scaparea va trebui sa vina din "strangerea surubului fiscal". Si de aici intrebarea: cum vor reactiona (daca vor reactiona) guvernantii nostri daca lucrurile o vor lua razna? La fel ca in 2009 cand si-au dat cu stangu'n dreptu' introducand impozite cu caracter feudal de genul impozitului minim care n-au facut decat sa incurajeze evaziunea? Suntem oare noi mai cu mot decat americanii?
Evaziunea... Am citit de curand un articol despre evaziunea fiscala scris de economistul american James Surowiecki si am incercat sa extrapolez ideile la realitatea romanasca. Este stiut faptul ca evaziunea are, pe langa componenta legala, un puternic caracter social. Contribuabilii nu platesc impozitele doar de teama de a nu fi sanctionati ci si pentru ca ei sunt parte dintr-un contract social: eu platesc impozite pentru ca am datoria morala de a-i ajuta indirect si pe cei mai putin norocosi dar si pentru ca vreau sa traiesc intr-o societate cu un standard inalt de civilizatie, standard care se intretine si din banii platiti de mine.
Acest lucru se intampla insa atata vreme cat sunt indeplinite cumulativ doua conditii:
- fiecare platitor de impozite respecta acest contract nescris, intelegand ca daca el triseaza, povara fiscala va apasa mai greu pe umerii celorlalti
si
- contrib