Intenţia BNR de a ieşi în public cu seria numismatică în cauză, mai precis includerea în aceasta a unei monede dedicate Patriarhului Miron Cristea, a provocat protestul Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, instituţie federală americană, după care au existat luări de poziţie similare din România, din partea Institutului pentru Studierea Holocaustului din România şi a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Româ­nesc. BNR a anunţat că formează o comisie pentru a-şi cântări decizia, după care, fără a afla dacă această comisie a funcţionat cu adevărat, am fost înştiinţaţi printr-un comunicat de presă că monedele vor fi totuşi lansate. Motivul: patriarhii „au avut un rol crucial în dezvoltarea Bisericii Ortodoxe Române, fiind personalităţi marcante care au ilustrat istoria Bisericii şi istoria României“. Cum au făcut-o? Nu aflăm. Au urmat alte proteste, ale Ambasadei americane, Muzeului Holocaustului, Anti-Defamation League şi ale unor organizaţii evreieşti prestigioase. Degeaba.

În comunicatul Băncii Naţionale, se mai spune că BNR se consultă în stabilirea planului anual de emisiuni numismatice cu Academia Română, BOR, Ministerul Culturii şi Departamentul Cultelor. Nu este clar dacă în cazul de care vorbim, în afară de BOR, celelalte instituţii au fost consultate şi care este poziţia lor. Nu a fost făcut public un raport de fundamentare a deciziei BNR, de care ar fi fost nevoie, pentru că, fiind vorba de o decizie a unei instituţii importante a statului român care interferează cu politicile oficiale ale memoriei, măsura trebuia motivată şi bine cântărită prin consultări. O frază gonflată şi vagă de felul celei de mai sus nu este suficientă.

Patriarhia a ieşit public, la rându-i, cu un comunicat în care ni se spune că demersul BNR este menit a evidenţia „lumina din activitatea patriarhilor României, nu să-i jude