Interventia brutala in Justitie soldata cu inlaturarea procurorului Lucian Papici dintr-un post-cheie la DNA a dezvaluit strategia premierului Victor Ponta de confirmare a statutului de mascul-alfa pe scena politica si a relevat slabiciunea tot mai accentuata a unui presedinte Basescu ramas fara instrumente politice. Basescu a amenintat, intr-o iesire intempestiva, cu ruperea pactului de coabitare cu Ponta, punind pe jar comunitatea diplomatica. Realitatea dovedeste insa ca un astfel de pas e imposibil. Ponta, in schimb, calca tot mai apasat pe urmele lui Adrian Nastase, si sacrifica chiar si aparentele de dragul puterii absolute.

Traian Basescu a anuntat joi dimineata ca analizeaza pactul de coabitare cu Victor Ponta "in aceasta dupa-amiaza" si inclina spre denuntarea pactului din cauza ca "independenta justitiei s-a prabusit". Seara nu a adus insa asteptatul anunt de la Cotroceni.

O analiza succinta a implicatiilor denuntarii pactului arata de ce ar fi imposibil pentru presedinte sa-l rupa:

raportul MCV. Ultimul raport pe Justitie al Comisiei Europene face referire la acest Acord institutional de colaborare presedinte - premier drept unul dintre pilonii politici ai tarii. Denuntarea de catre presedinte a pactului ar insemna asumarea unui viitor raport potential dezastruoscosturile pentru Romania ale instabilitatii. Ruperea pactului si intoarcerea la situatia aproape imposibila din vara anului 2012 ar fi insemnat reinstaurarea instabilitatii, cu costuri politice si economice. Costurile politice constau in neincrederea partenerilor occidentali in functionarea statului, punerea sub semnul intrebarii a unor proiecte majore (scutul antiracheta, accesul in Schengen, accesul unor romani in posturi-cheie din viitoarea administratie europeana). Costurile economice potentiale sint si ele insemnate: neincrederea pietelor in stabilitatea politi