A apărut la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române cartea Identitate naţională şi medicină socială – antropologie culturală, psihiatrie şi eugenism în România – 1800–1945, scrisă de conf. dr. Octavian Buda, de la Catedra de Istorie a Medicinii a Facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti. Blaga a lansat în limba română noţiunea de matrice stilistică, noţiune paradigmatică, prin care înţelegem că toate manifestările şi producţiile culturale şi de civilizaţie (arte, ştiinţe, politică, viaţa de zi cu zi, etc.) ale unei epoci, ale unui moment istoric, poartă o pecete specifică acelei epoci. Cu uşurinţă vei recunoaşte, în faţa unui singur produs (fie el discurs medical, discurs şi fapt politic, ori produs material, etc.) „matricea stilistică“ a unei epoci, iar după ea, toate aspectele culturii şi civilizaţiei acelei epoci. Este suficient să vezi un portret cu işlic pentru a recunoaşte şi a vedea în ochii memoriei toate formele de manifestare ale epocii fanariote. Este destul să ai în faţă un joben pentru a avea în faţa imaginaţiei o întreagă altă epocă. Cu atât mai evident este acest lucru în faţa modului de a gândi (exprimat în modalităţi discursive), indiferent de domeniul cunoaşterii. Această realitate permite concluzia că orice specialitate a activităţii umane, prin generalitatea pe care i-o conferă „matricea stilistică“, este în „rodul“ său un ingredient cultural şi de civilizaţie. Aceste meditaţii mi le-au stârnit cartea colegului Octavian Buda, pe care o iei iniţial cu curiozitatea neutră a lui „ia să vedem“, apoi nu o mai laşi din mână până nu o citeşti. Ţine de tehnica autorului darul de a-ţi stârni continuu curiozitatea, având tot timpul impresia că „acum, acum vine ceva mai important“. Şi într-adevăr vine, dar în faţă îţi răsa Publicitate re un alt „acu, acu…“. Iertată fie-mi comparaţia, dar o găsesc plastică. Stai călare pe măgar (pe ig