Curtea Constituțională au decis că Parlamentul nu poate modifica procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova printr-o lege organică. Judecătorii și-au motivat decizia prin faptul că nicio lege nu poate fi mai presus de Constituție. Astfel, Legislativul trebuie să înceapă cât mai curând procedura în vigoare astăzi, iar deputații din coaliția de guvernare și cei din opoziția comunistă vor fi nevoiți să caute în continuare un consens pentru a vota șeful statului în Legislativ.

Curtea Consituțională a fost sesizată de trei deputați din cele trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană, care au cerut magistraților să interpreteze articolul 78 din Constituția Republicii Moldova, ce stabilește procedura de alegere a șefului statului în Parlament cu votul a două treimi (61) din cei 101 deputați.

„Articolul 78 este ca un câine fără coadă: merge până la turul I și II, dar nu spune ce facem în cazul alegerilor repetate", a spus, în ședința Curții, președintele Comisiei juridice din Parlament, liberalul Victor Popa.

Autorii sesizării susțin că cea mai bună soluție pentru criza politică ar fi o lege organică ce ar stabili o procedură mai simplă de alegere a președintelui. Este vorba de un mecanism gradual, după modelul Constituției Greciei, prin care numărul de voturi scade de la un tur la altul până la majoritatea simplă de 51 de voturi.

„Nu e vorba de modificarea Constituției, ci de stabilirea unui nou mecanism, astfel încât să nu fie dizolvat Parlamentul în fiecare an", a declarat liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu.

Deși sesizarea a fost semnată și de un deputat din Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), liberal-democrații set împotrivesc modificării Constituției printr-o lege organică și cred că cea mai bună soluție este revizuirea Legii Supreme printr-un referendum sau cu votul a 67 de deputați, așa cum preved