"Nu există justificare economică reală pentru restrângerea dreptului lor fundamental de a munci şi a locui în orice stat membru al UE", se spune în rezoluţie. De aceea, Parlamentul Europei (PE) cere încă o dată ca statele europene "să ridice barierele de pe piaţa muncii" pentru români şi bulgari.

Noua rezoluţie cere Comisiei Europene să stabilească nişte parametrii economici foarte clari care să fie obligatorii în evaluările statelor care anunţă prelungirea restricţiilor pentru muncitorii din România şi Bulgaria.

Justificări în cifre

Concret, Comisia trebuie să definească "perturbarea gravă a pieţei forţei de muncă", aceasta fiind situaţia pe care un stat UE o poate invoca pentru a justifica limitarea accesului românilor şi bulgarilor la joburile locale.

Aşadar, Comisia trebuie să stabilească indicatorii şi parametrii care definesc această stare. Dacă un stat nu se va încadra în aceşti parametri, atunci se va considera că statul respectiv încalcă tratatele europene.

Acest lucru este necesar, se spune în rezoluţia PE, întrucât notificările venite până acum din partea statelor care menţi restricţiile vorbesc de distorsionarea pieţei muncii locale, însă nu aduc argumente în cifre.

Dimpotrivă, aşa cum s-a constatat în raportul din noiembrie al Comisiei, lucrătorii români şi cei bulgari au ajutat la creşterea economică din ţările care le cer permis de muncă şi nu au determinat o majorare a şomajului. De regulă, joburile ocupate de migranţii din România şi Bulgaria sunt slab calificate şi prost plătite, iar localnicii nu le doresc.

Rezoluţia spune că măsurile tranzitorii au dus la o serie de tertipuri şi ilegalităţi, deoarece persoanele acre nu au dreptul să muncească liber într-o ţară intră totuşi pe piaţa muncii de acolo sub forma "lucrători independeţi" sau pur şi simplu muncesc la negru.

În rezoluţie se mai spune că "mai m