Ion Caramitru, directorul TNB, Paula Popoiu, directoare a Muzeului Satului, Laura Albulescu, redactorul-şef al Editurii ART, producătorul Daniel Mitulescu şi Mihaela Miron (Asociaţia din Pod) fac un portret-robot al efectului crizei în cultura română. Subvenţiile insignifian-te, scăderea autofinan-ţării, diminuarea cererii, reducerea de personal şi scăderea producţiei în sectorul cultural sunt principalele efecte negative ale crizei economice.
Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii a dat publicităţii luna trecută studiul „Efectele crizei asupra operatorilor culturali", realizat pe baza unei cercetări întreprinse în cazul firmelor şi operatorilor care funcţionează în mediul cultural din România - instituţii de spectacol, ONG-uri, edituri, muzee. Autorii studiului, coordonat de sociologul Liviu Chelcea, estimează că sectorul privat şi organizaţiile care nu beneficiază de fonduri publice resimt mai acut criza.
Potrivit documentului, criza economică începută la sfârşitul anului 2008 are efecte specifice asupra fiecărui subdomeniu din sfera culturii, dar există un număr semnificativ de efecte comune. Cele mai importante sunt scăderea autofinanţării, a granturilor şi a burselor, reducerea numărului de angajaţi şi colaboratori ai operatorilor culturali, diminuarea cererii de produse noi şi eliminarea proiectelor „riscante".
Pe de altă parte, criza impune căutarea inovaţiei, mai ales în ceea ce priveşte canalele de distribuţie. În privinţa soluţiilor, participanţii la studiu indică frecvent Ministerul Culturii şi Patrimoniului Public, Ministerul Finanţelor Publice şi autorităţile locale.
Muncă neplătită, posturi blocate şi... cozi la bilete
În domeniul artelor spectacolului, efectul cel mai important al situaţiei economice problematice este bugetul redus alocat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţio