Micul Nabucco, traseul prin care România va aduce gaz caucazian în Europa, reuşeşte performanţa de a ocoli toate cele trei mari puteri de la Marea Neagră: Rusia, Ucraina şi Turcia.

Pentru a-şi atinge idealul de a deveni terminalul energetic al Uniunii Europene la Marea Neagră, România începe să-şi pună în practică propriile idei, în acelaşi timp în care încearcă să-şi negocieze poziţii avantajoase în cele două mari gazoducte virtuale: Nabucco, gândit de UE pentru a aduce gaz de la Marea Caspică prin ocolirea Rusiei, şi proiectul rival, South Stream, conceput de Rusia pentru transportarea resurselor din regiunea caucaziană tot spre Europa Occidentală.

Primele cantităţi de gaz caspic ar putea ajunge în Europa peste doi-trei ani, dacă acordul semnat alaltăieri de Azerbaidjan, Georgia şi România va fi pus în practică imediat. Cele trei state s-au angajat să aducă gaze azere printr-un gazoduct până pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate, astfel încât să poată fi transportate cu nave de mare tonaj până la Constanţa. Aici se regazifică şi sunt trimise prin conducte spre vest, prin Ungaria, şi spre sud, prin Bulgaria.

România devine astfel lider într-un proiect care ocoleşte marile puteri pontice, Rusia, Ucraina, Turcia, şi care ar putea duce la scăderea dependenţei Uniunii Europene de gazul rusesc. Ruta gândită de români, azeri şi georgieni preia pentru moment dezideratul european, transformându-se în Micul Nabucco. Rusia rămâne în offside, fiindcă South Stream, deşi pare să fie un proiect concret, care ar urma să intre în funcţiune din 2015 şi va avea o capacitate de patru ori mai mare decât Nabucco, încă nu şi-a pus la punct traseul. Pe de altă parte, comisarul european pentru energie, Gunter Oettinger, a spus la sfârşitul lunii trecute că şansele începerii construirii Nabucco la sfârşitul acestui an nu sunt prea mari, iar darea sa în exploatare ar