Să alegi, ca turist, să vizitezi Ţara Făgăraşului, în căutare de credinţă, istorie şi cultură, înseamnă că ai tras lozul câştigător. Pe cât de vestite sunt mănăstirile din Bucovina, pe atât de sfioase sunt cele din Ţara Făgăraşului. Nu multă lume ştie ce bogăţii culturale pot fi găsite aici. Din start, putem spune că Făgăraşul este atestat documentar pentru prima dată la 1291, sub denumirea de „possesio Fogros”, în 1369 – „terra Fogaras”, în 1397 – „villa Fogaras” (Fogarasch, Fugrasch), iar ca oraş în 1431. Între 1369 şi 1462 s-a aflat sub stăpânirea domnitorilor Ţării Româneşti, alături de ţinutul Făgăraşului şi al Amlaşului. Istoria oraşului Făgăraş nu se poate separa de cea a Ţării Făgăraşului, cu care se împleteşte încă de la apariţia lui. Există mai multe teorii cu privire la originea denumirii localităţii. Una dintre ele este aceea care susţine că numele ar proveni de la termenul „fagaras”, care înseamnă „ban de lemn”, monedă cu care ar fi fost plătiţi constructorii aşezării. Astfel de monede s-au păstrat până în prezent, ele putând fi găsite în colecţia Muzeului de Istorie din oraş. Arhitectura caselor şi a clădirilor de astăzi, din centrul istoric al localităţii, atestă perioadele istorice traversate de făgărăşeni. Influenţele saxone, săseşti şi ungureşti se regăsesc în special în partea veche a oraşului. Informaţii despre toate aceste lăcaşe se află în baza de date şi sunt promovate prin intermediul Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov.

Biserici, mănăstiri,

biserici fortificate

în zonă

Cincşor

† Biserica evanghelică fortificată Cincşor

Construită în sec. XIV, Biserica din Cincşor a fost romanică la început, pentru ca în sec. XV să se ridice zidurile în stil gotic şi să se înceapă lucrările de fortificare. În interior, altarul pictat la 1868 încă mai este folosit şi azi. Biseri