„Vinul împăratului” de la Lechinţa a fost cu siguranţă unul dintre cele salvate de programul de reconversie, care a atras 100% din fondurile puse la dispoziţie. În acest moment viţa de vie se mai întinde în comuna Lechinţa pe maxim 150 de hectare, după ce înainte de `90 aceasta ocupa şi 600 de hectare.

Printre vinurile care iau naştere din strugurii cultivaţi la Lechinţa se numără Feteasca Regală sau Galbena de Ardeal, Riesling, Merlot sau Muscat Ottonel. Potrivit istoricilor, vinul de Lechinţa a început să fie cunoscut şi apreciat încă din secolele XII-XIII, odată cu stabilirea saşilor în Bistriţa-Năsăud.

Licoarea s-a numărat printre preferatele casei imperiale austriece, motiv pentru care şi-a primit numele de „vinul împăraţilor”. Cea mai mare producţie de vin a fost înregistrată în anul 1976. Atunci 170 de vagoane încărcate cu butoaie cu vin au luat drumul Vienei.

Vinul şi-a primit recunoaşterea şi în 1960, 1984, dar şi 2006, când a fost medaliat la diferite saloane internaţionale.

În momentul de faţă singurul vin îmbuteliat şi comercializat la scară largă produs din struguri „de Lechinţa” este Liliac. Acesta este îmbuteliat de nişte austrieci la Botoş, fiind produs pentru prima dată în anul 2011. Vinul, care a atras deja atenţia specialiştilor de la London Internaţional Wine Fair şi Vivnium Viena, are drept inspiraţie mitul lui Dracula, având ca logo un liliac.

Potrivit primarului comunei Lechinţa, Romeo Florian, investitorii străini, precum şi programul de reconversie vor readuce „vinul împăratul” pe masa românilor şi în următorii ani. În prezent viţa de vie se întinde în comuna Lechinţa pe aproximativ 150 de hectare, suprafaţă care se va mări anii care urmează, estimează Romeo Florian.

Nu aceeaşi soartă o are şi fosta podgorie de la Viişoara, unul dintre cartierele Bistriţei, care a m