Nu, nu este vorba despre acel Nenea Iancu, zis şi "al matale, Caragiale"! Este vorba despre nenea Iancu (Alexandru) de la Scînteia tineretului, om modest şi cu suflet de aur, redactor la secţia Documentare, iar spre sfârşitul anilor ’80, redactor la secţia Externă a ziarului.
Calitate în care a avut o misie pe cât de ingrată (pentru alţii), pe atât de captivantă (pentru el). Aceea de a redacta "materialele de serviciu" pentru pagina externă, ocazionate de sărbătorirea zilelor naţionale ale unor state la care nu ajunsese picior de redactor al Scînteii mici.
De fapt, acesta era tipicul: la fiecare sărbătoare naţională a unui stat sau cu prilejul unor vizite oficiale româneşti în ţara respectivă, ori a unei "vizite la nivel înalt" în România, paginile de externe ale cotidianelor centrale publicau materiale tematice. În funcţie, fireşte, de câteva criterii. Cum ar fi: mărimea şi importanţa statului respectiv pe harta geopolitică a momentului, stadiul relaţiilor dintre România şi statul cu pricina sau, mai direct zis, al relaţiilor dintre cuplul prezidenţial şi conducerea acestui stat.
Spre a fi cât de cât citibile, materialele din această categorie erau botezate şi "note de călătorie", ele fiind scrise de redactorii care fuseseră pe aceste meleaguri. Se mai întâmpla însă ca prin unele locuri să nu fi ajuns picior de ziarist. În acest caz, se recurgea la soluţia de rezervă, la aşa-numitele "pagini de atlas". Numai că şi în acest caz existau reguli fixe de redactare. În mod obligatoriu, articolele trebuiau să atingă următoarele puncte fixe:
- numele statului, situare geografică, numele capitalei, număr de locuitori;
- câteva repere istorice (cu mare atenţie la data proclamării independenţei);
- stadiul relaţiilor dintre România şi statul aniversat, cea mai mare atenţie fiind acordată vizitelor "de