Având în centrul strategiei de creştere exporturile, companiile europene descoperă că multilingvismul şi multiculturalitatea angajaţilor pot aduce venituri şi profituri mai mari. Proaspăt aderată la spaţiul economic european, România trebuie să joace aceeaşi carte dacă vrea să performeze. Probabil că mulţi dintre cei care l-au auzit pe comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban spunând că o parte din companiile europene pierd bani pentru că nu reuşesc să
Având în centrul strategiei de creştere exporturile, companiile europene descoperă că multilingvismul şi multiculturalitatea angajaţilor pot aduce venituri şi profituri mai mari. Proaspăt aderată la spaţiul economic european, România trebuie să joace aceeaşi carte dacă vrea să performeze.
Probabil că mulţi dintre cei care l-au auzit pe comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban spunând că o parte din companiile europene pierd bani pentru că nu reuşesc să depăşească bariera limbajului în relaţiile cu partenerii au luat declaraţia ca pe o încercare a acestuia de a-şi întări rolul pe care vrea să îl joace la Bruxelles.
Dar, aruncând o privire pe studiul „Efectele deficitului de competenţe privind limbile străine în întreprinderi asupra economiei europene“, comandat de Comisia Europeană şi realizat de cercetători ai Centrului Naţional de Limbi din Marea Britanie, se poate constata că din cele 2.000 de întreprinderi chestionate, 11% au pierdut un contract ca urmare a lipsei competenţelor lingvistice. Dintre acestea, 91 de firme au pierdut contracte valorând, în medie, 0,2-0,5 milioane de euro. Cel puţin zece firme au pierdut fiecare câte un contract cu valoarea de peste un milion de euro. „Sondajul a identificat doar acele situaţii în care companiile aveau cunoştinţă de afacerea pierdută sau potenţial pierdută şi as