Cea mai mare greseala comisa de managerii multor companii la inceputul crizei a fost marirea preturilor si cresterea marjelor pentru a compensa scaderea vanzarilor, spune Dan Orenstein, specialist in finanţe şi fiscalitate, fondatorul Grupul Orenstein, Ostro & Associated. Cu preturi marite, fara insa o restructurare a businessului, multe dintre acestea au trecut pe pierdere sau au continuat si in 2011 sa inregistreze pierderi. Au fost si companii care desi au marit preturile, au ramas profitabile pe termen lung datorita gradului mare de penetrare in piata si dependentei consumatorilor de produsele si serviciile acestora. O a doua greseala majora a constituit-o lipsa de inovatie in ceea ce priveste produsele si aici avem exemplul unei mari companii din domeniul telecomunicatiilor. Instalarea si cresterea decalajului dintre produsele acesteia si cerintele consumatorilor au generat scaderea vanzarilor si, inevitabil, inchiderea unor facilitati de productie. Vezi in text celelalte greseli facute de managerii romani
Cea de-a treia greseala majora a fost reprezentata, pentru companiile din mediul privat, de incapacitatea de a isi adapta intreaga logistica la realitatile pietei, ajungand sa inregistreze stocuri nevandabile si o majorare de pana la 100% a perioadei de recuperare a creantelor de la clientii lor.
"In cazul companiilor de stat, cauzele pierderilor sunt evidente: personal excedentar dublat de o lipsa de intelegere si adaptare la nevoile clientilor", explica Dan Orenstein.
In cazul companiilor private, nu exista diferente majore - in medie - intre firmele cu pierderi si cele cu profit. Cele 197 de mari companii private pe profit au avut in 2011 un numar mediu de 1539 de salariati, iar cele 73 de companii pe pierdere - 1586. "Legat de mediul privat, nu putem vorbi in niciun caz despre personal excedentar, ci despre greseli de managem
