Deşi a devenit unul dintre cei mai importanţi poeţi ai României, George Coşbuc nu era străin de năzdrăvăniile specifice copilăriei. Un jurnalist al ziarului clujean România Nouă, semnala în anul 1934 faptul că George Coşbuc a fost la un pas de exmatriculare după ce şi-a lovit un profesor şi s-a prezentat mahmur la ore.

Articolul apărut în 1934 în presa clujeană se numea „George Coşbuc candidat la eliminare în clasa a-III-a”. Jurnalistul prezintă în material o întâmplare petrecută pe vremea când George Coşbuc avea doar 12 ani şi învăţa la şcoala din Năsăud.

Potrivit gazetarului Iosif Naghiu, care auzise întâmplarea de la Ştefan Pop, fiul preotului din Târlişua, pe când avea doar 12 ani George Coşbuc participase la o nuntă într-o comună învecinată Luşca, unde se petrecuse până în zori.

A doua zi a mers la şcoala din Năsăud mahmur şi obosit şi le-a relatat colegilor despre petrecerea din comuna vecină. La prima oră s-a prezentat profesorul de istorie Ion Mălaiu, care „mirosindu-l” pe George Coşbuc, îl provoacă să îi vorbească despre cauzele şi urmările războiului de 7 ani.

Total nepregătit, George Coşbuc îi povesteşte profesorului despre nunta la care tocmai participase, înfuriindu-l pe Ion Mălaiu care a încercat să-i aplice o corecţie fizică.

Aici se complică însă lucrurile: Coşbuc aruncă scaunul în capul profesorului şi fuge pe geam acasă la Hordou (actuala comună Coşbuc). În timp ce în ochii colegilor era un „erou” care reuşise să bată un profesor, conducerea şcolii se gândea la exmatriculare.

Mama poetului îl trimite pe George Coşbuc la o rudă în Braşov pentru a-l scăpa de exmatriculare, dar şi de furia tatălui, de unde se întoarce abia un an mai târziu la şcoala din Năsăud şi face pace cu profesorul Ion Mălaiu.

Alţi colegi ai lui George Coşbuc au susţinut însă că de fapt scri