că cei doi lideri erau siguri de o victorie rapidă şi o tranziţie postbelică fără probleme de nedepăşit. Nu este prima dată când sunt date publicităţii documente confidenţiale în sensul că cei doi lideri erau siguri de o victorie rapidă şi o tranziţie postbelică fără probleme de nedepăşit. Nu este prima dată când sunt date publicităţii documente confidenţiale în sensul premeditării războiului, dar niciodată amănuntele nu au fost atât de precise. Deosebit de importantă este afirmaţia că Bush şi Blair erau convinşi de inexistenţa armelor de distrugere în masă. Mai mult, ceea ce reprezintă o dezvăluire inedită, Bush a invocat, la un moment dat, ca pretext de declanşare a războiului, posibilitatea ca un avion american de recunoaştere să poarte însemnele ONU, în speranţa că artileria irakiană va deschide focul împotriva acestuia. Bush şi Blair au discutat până în cele mai mici detalii planul campaniei militare, fiind luată în calcul şi varianta asasinării lui Saddam, şi au estimat ca "improbabil", după ce campania se va fi încheiat, un război intern între diferitele grupuri religioase şi etnice din Irak.

Moschee şiită, luată cu asalt de americani

Trupele americane ar fi luat cu asalt o moschee a liderului religios şiit Moktada al-Sadr, omorând 20 de credincioşi. Americanii afirmă că aceştia ar fi fost înarmaţi, dar un reprezentant al poliţiei irakiene a dezminţit afirmaţiile, susţinând că mai întâi credincioşii au fost legaţi, apoi împuşcaţi cu sânge rece. Oficialităţile americane, relatează "New York Times", consideră acum că miliţiile şiite, susţinute de Iranul vecin, constituie o primejdie mult mai mare pentru trupele coaliţiei decât forţele insurgente sunnite rămase loiale lui Saddam.