De Titus CEIA
Au nevoie de noi
- cosmar in Moldova –
De multe ori, amploarea unor evenimente nu este constientizata in primele momente. Pentru victimele nevinovate ale atacului terorist asupra Londrei, intreaga lume a pastrat un moment de reculegere. Despre victimele puhoaielor dezlantuite in Vrancea, Neamt, Bacau, Galati, despre grozavia de a-si vedea spulberat universul pentru care ai muncit o viata, despre groaza celor care, in cateva clipe, s-au trezit izolati in mijlocul stihiilor, agatandu-se cu disperare de un petic de acoperis ramas deasupra apei, despre toate acestea poate nici n-am stiut ce sa credem, cum sa gandim, ce sa facem.
Lovitura este neinchipuit de grea. E o lovitura care ne afecteaza pe toti, fara deosebire, o lovitura groaznica ale carei urmari ne vor insoti, intiparite pe retina, multa, multa vreme.
Dezastrul n-a fost doar in Moldova. Indraznesc sa vorbesc aici despre Moldova doar dintr-un singur motiv. Motivul este ca violenta naturii a izolat, dintr-o data, intreaga zona a Moldovei de restul tarii. Soselele rupte, liniile ferate grav avariate, podurile luate de furia apelor, toate acestea se constituie in situatia cea mai dramatica pe care am trait-o vreodata.
Pe acest fundal apocaliptic, reactia guvernului si reactiile autoritatilor locale trebuiau sa apara – ma tem de vorbele seci, dar n-am ce face – prompt si eficient. N-a fost sa fie asa. Reactia oficiala a venit ezitant, stangaci, fara vlaga. Cateva rotocoale cu elicopterul peste acoperisuri rasarind din mijlocul apelor, potopul amestecat cu anticipatele, cateva fraze timide ale premierului laudand autoritatile prezente la datorie, de parca autoritatile trebuiau sa fie, normal, cine stie unde.
Nu vreau sa critic guvernul. Din pacate, guvernul se critica singur, ca si toate celelalte guverne care l-au precedat, prin pro
