Căderea României în urna a patra pentru stabilirea grupelor preliminare ale CM din 2014 a îngrijorat cu atât mai tare cu cât nivelul superior a fost ocupat de Ungaria. Vecinii noştri se află cu şanse reale şi în cursa pentru play-off-ul EURO 2012, o victorie cu Suedia, acasă, asigurând obiectivul. De ce direcţiile fotbalului în România şi Ungaria sunt diferite, una spre regres, alta spre progres, puteţi citi în continuare.

ProSport a fost în Ungaria, la Budapesta, şi a discutat cu reprezentanţii a două mari cluburi maghiare: Ferencvaros şi Ujpest. Persoanele intervievate au explicat de ce fotbalul în Ungaria este privit acum cu optimism, după o prăbuşire de 25 de ani. Obişnuiţi în epoca romantică a fotbalului cu performanţele - două finale de Cupă Mondială (1938 şi 1954), un bronz la EURO 1964 şi trei medalii olimpice de aur (1952, 1964, 1968) -, Ungaria a fost până în ultimii 25 de ani o veritabilă forţă a fotbalului mondial. Din 1986, însă, maghiarii au fost într-un regres continuu, n-au mai participat la niciun turneu final, iar performanţele echipelor de club au apărut meteoric. De doi ani, ungurii au reînceput reconstrucţia, iar totul a pornit din vârf, de la Federaţie şi de la Guvern.

Federaţia cu strategia, politicul cu finanţele

Pe 6 iulie 2010, în fruntea fotbalului maghiar a ajuns Sandor Csanyi, personaj bine înrădăcinat în sistemul economic maghiar şi unul dintre cei mai înstăriţi oameni din Ungaria. Csanyi a venit cu o strategie nouă în care a implicat şi Guvernul, iar principalul său obiectiv a fost revitalizarea fotbalului la nivel de juniori. Federaţia maghiară a dezvoltat un plan, l-a prezentat politicienilor, iar aceştia şi-au dat acceptul pentru acordarea unui buget de 1,2 milioane de euro pentru cluburile din prima ligă, bani destinaţi exclusiv juniorilor. Suma, deşi nu una mare, mai ales că se împarte la 16, este do