Inca de la instalarea sa in functie, simultan cu anuntarea intentiei ca dupa sase luni sa faca schimbari majore in conducerea serviciilor secrete, Traian Basescu a relansat si proiectul crearii unei comunitati a respectivelor servicii. Primul care incercase acest lucru a fost Ioan Talpes, consilierul pentru securitate al fostului presedinte Ion Iliescu.
Si, pana la un anumit punct, in ciuda reactiei negative a societatii civile, a si reusit. Traian Basescu, dupa noua luni, si-a nuantat in mod semnificativ intentiile. Nu o comunitate propriu-zisa a serviciilor secrete ar fi necesara, ci mai degraba o structura apta sa proceseze multiplele informatii puse la dispozitia presedintelui.
Este sau nu motivata aceasta solicitare? Are sau nu sorti de izbanda? Nu cumva Basescu va suferi un nou esec?
Nu este un secret pentru nimeni ca Romania dispune de un numar ridicat de servicii inteligente, cele mai proeminente fiind SRI, SIE si DGIA. Toate ii pun la dispozitie sefului statului - el fiind principalul, dar nu singurul beneficiar - volume impresionante de informatii de interes national.
Nu am absolut nici un motiv sa nu il cred pe Basescu atunci cand afirma ca fie si numai simpla lectura zilnica a acestor note sintetice ocupa un volum impresionant de timp din programul sefului statului.
In plus, cum se intampla de obicei - iar Romania nu este o exceptie, ci dimpotriva - multe informatii venite de la servicii diferite se bat cap in cap, altele constituie pur si simplu un balast si, in fine, exista si informatii complementare care ar trebui asamblate in mod operativ si inteligent.
Cine sa arunce la gunoi - dupa o lectura atenta obligatorie - ceea ce nu prezinta interes si cine poate ordona in baza de date restul, pentru accesari ulterioare. Este evident ca nu-i putem cere presedintelui sa faca acest lucru. S
