"Deşteaptă-te române", Imnul Naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorit, din 1998, în fiecare an pe data de 29 iulie.
Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu, poet romantic, jurnalist şi traducător. Poemul "Un răsunet", scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluţiei).
În timpul regimurilor totalitare, "Deşteaptă-te, române" a fost interzis, dar după Revoluţia din decembrie 1989, a devenit Imnul Naţional al României, potrivit Constituţiei. În varianta prescurtată, imnul conţine patru strofe, selectate din cele 11 ale poeziei "Un răsunet".
Citeşte şi
În Bucureşti, Ziua Imnului Naţional este sărbătorită de oficialităţi cu steguleţe, ceremonii şi muzică militară
Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. În anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Valahiei cu Moldova. Câştigătorul acestuia a fost compozitorul Eduard Hübsch cu piesa "Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnnitor".
20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri scria "Imnul regal", care a devenit, între 1884 şi 1947, imnul de stat al României.
În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat. Printre ele se numără cel al poeţilor Eugen Frunză şi Dan Desliu, "Te slăvim Românie", intonat între anii 1953 şi 1977.
"Trei culori cunosc pe lume", care era o variantă modificată a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu, a fost imnul României până în 1989.
