Între 28 şi 30 august, a avut loc ediţia a IX-a a Festivalului Cetăţi Transilvane – Sibiu 2009. Aşa cum au obişnuit, sibienii au organizat şi anul acesta o manifestare culturală de masă în care au domnit măsura, bunul-gust şi bunul-simţ. A fost, înainte de orice, un festival pur medieval, nu un simulacru, cum, din păcate, se întîmplă în numeroase alte ocazii. Spectacolele de teatru, concertele (de muzică medievală), demonstraţiile de scrimă artizanală, workshop-urile şi animaţia stradală s-au împletit magistral, pe parcursul a trei zile.

Continuînd o afirmaţie de mai sus, în România au apărut o mulţime de festivaluri numite medievale, care, din păcate, sînt cu totul altceva. Cel de la Sighişoara reprezintă de cel puţin zece ani o ruletă rusească (d.p. d.v. valoric). După ediţia din 2008 – reuşită, actuala încercare a însemnat un capitol despre care preferăm să păstrăm tăcerea. Frumosul oraş transilvan roteşte echipele organizatorice anual, astfel încît fiecare nouă ediţie este un prim pas pe un drum ce nu duce nicăieri. Bistriţa a susţinut un festival de rock cosmetizat în „medieval“. Din fericire, rockul gotic a fost de bună calitate (iar Călin Pop de la Celelalte Cuvinte este în continuare unul dintre cei mai interesanţi oameni de rock de la noi). Tîrgu Neamţ a ratat complet o primă ediţie de festival medieval, confundînd flagrant genul anunţat în titulatură cu folkul. De altfel, aceasta este confuzia principală pe care unii dintre organizatori o sădesc în rîndul publicului. Au fost festivaluri medievale ţinute exclusiv cu folkişti, dar nu dorim să continuăm discuţia deoarece povestea este delicată: îi respectăm pe Alifantis, Baniciu, Vintilă, Şeicaru sau pe alţii ca ei. Nu este vina lor că au fost solicitaţi să muncească cinstit în nişte festivaluri ce păcălesc publicul, punînd semnul egalităţii între Evul Mediu şi atmosfera folky propusă de or