Rar se mai întâmplă astăzi ca pe lista – şi aşa lungă – a bolilor înregistrate să se mai adauge vreo maladie necunoscută, recent descoperită. În schimb, cercetarea medicală, în continuă efervescenţă, găseşte mereu noi şi noi posibilităţi de identificare, noi metode de diagnosticare a lor, noi căi de tratare, ba chiar şi de prevenire a unor astfel de suferinţe. Despre câteva din aceste studii am găsit noutăţi în nr. 966 al hebdomadarului belgian LE GENERALISTE. • Nu numai medicii, dar şi mulţi „laici“ ştiu astăzi că o bună parte din bacterii devin rezistente la tratamentul cu antibiotice. Cum fac asta? Pur şi simplu, agentul patogen expulzează respectivul medicament în afara celulei, anihilând astfel acţiunea lui terapeutică. Pentru a reuşi acest lucru, bacteriile se folosesc de proteinele membranare, care sunt capabile să recunoască şi să respingă o vastă gamă de antibiotice. (...)
Publicitate Cercetătorii belgieni specializaţi în studiul structurii şi funcţiei membranelor biologice au antamat o serie de investigaţii pentru a înţelege, din punct de vedere molecular, în ce constă acel mecanism de respingere. Modificând mediul lipidic, cercetătorii au pus în evidenţă o diminuare a funcţiei proteinelor ce provine dintr-o transformare structurală a acestora. Cele astfel relevate – consideră autorii studiului – sugerează că proteinele membranare au evoluat în asemenea măsură, încât se adaptează direct mediului lor lipidic pentru a-şi optimiza acţiunea. După opinia cercetătorilor, această dependenţă de mediul lipidic este un element nou de care ar trebui să se ţină seama atunci când se concep noi antibiotice. (...) Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Rar se mai întâmplă astăzi ca pe lista – şi aşa lungă – a bolilor înregistrate să se mai adauge vreo maladie necunoscută, recent descoperită. În schimb, cercetarea medicală, în continuă efervescenţă