Crescătoriile abia au fost refăcute după dezastrul de anul trecut, care a provocat moartea a milioane de peşti. La cota 800, în Munţii Făgăraş, în incinta complexului turistic Sâmbăta Crescătoriile abia au fost refăcute după dezastrul de anul trecut, care a provocat moartea a milioane de peşti.

La cota 800, în Munţii Făgăraş, în incinta complexului turistic Sâmbăta de Sus, funcţionează - de peste zece ani - una dintre cele mai mari crescătorii de păstrăvi din ţară. Iarna, prins la copcă şi pus la saramură, iar vara, scos din bazin şi aşezat direct pe grătar, în aer liber, păstrăvul atrage mii de turişti, atât din ţară, cât şi din străinătate. Anul trecut însă, schimbările climatice au produs o rupere de nori care a distrus întreaga crescătorie de peşte. Acum, localnicii se tem că inundaţiile ar putea reveni.

Crescătoria ecologică de păstrăvi de la Sâmbăta de Sus adăposteşte peste 20 de bazine pentru peşte, echipate cu toate instalaţiile necesare purificării apei. Ea vine, în cădere liberă, de sus, din munţi, prin conducte special amenajate şi este filtrată şi la intrarea, şi la ieşirea din bazine. Peştii trăiesc la temperatura apei de munte, care nu are nevoie de reglare termică.

Aici se cresc două specii de păstrăv - indigen şi fântânel - care au fost aduse din alte crescătorii, după dezastrul de anul trecut. Peştii sunt puşi în bazine diferite, după mărimea lor. "Nu pot sta laolaltă, pentru că sunt carnivori şi este posibil ca peştii mari să îi mănânce pe cei mici. În plus, cantitatea de mâncare cu care sunt hrăniţi diferă în funcţie de gradul lor de dezvoltare", spune Maria Maier, administratorul păstrăvăriei.

Nu sunt pretenţioşi

Cei care intenţionează să se lanseze într-o astfel de afacere trebuie să ştie încă de la început că păstrăvii ecologici, indiferent de specie, sunt destul de pretenţioşi. Păstrăvari