Agricultura românească a profitat din plin de aderarea la uniunea europeană, chiar dacă putea să o facă de două ori mai bine.
Prin prisma absorbţiei fondurilor europene, agricultura stă cel mai bine - circa 50% rată de absorbţie, faţă de o medie de sub 10% per total. Astfel, agricultura românească are o mare şansă să se apropie de o rată de absorbţie de 80-90% pentru ciclul 2007- 2013, având în vedere că în anul care vine încă se pot depune documentaţii pentru fonduri europene, iar implementarea acestora se poate face până în 2015.
Iar potenţialul agriculturii este destul de mare în contextul european . Din cele 23,8 milioane de hectare cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 13,3 milioane de hectare, din care circa 8,3 milioane reprezintă teren arabil. România este pe locul 5 în Europa ca suprafaţă arabilă (după Franţa, Spania, Germania şi Polonia). Iar asta se vede deja prin prisma exporturilor de produse agricole către Uniunea Europeană - principalul partener comercial al României. Însă România exportă în UE în special materii prime (grâu, porumb, orz etc.) şi importă produse alimentare finite, pentru că industria alimentară românească nu este capabilă să hrănească o ţară de 20 de milioane de oameni.
Un milion de hectare, nelucrate
Contribuţia agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de 6%, în timp ce în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%. Şi cel puţin un milion de hectare rămâne nelucrat în fiecare an, deși, după părerea antreprenorilor din agricultură, suprafaţa ar fi mult mai mare decât înregistrările oficiale ale ministerului de resort.
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a anunţat că fondurile europene pentru investiţii în agricultură vor coborî la 7,2 miliarde de euro în perioada următor