Istoria religioasă a Athosului datează cu mult timp înainte de apariţia creştinismului. Piscul înalt de marmură al Muntelui Athos (2.033 de metri înălţime) a fost menţionat de Homer şi Aiskhylos ca fiind prima casă a zeilor greci Zeus şi Apollo, înainte ca zeii să se stabilească pe Mun­tele Olimp. Con­­form legendelor spu­se de monahii din mâ­năs­tirile Athosului, istoria creştină a Muntelui Sfânt începe cu Fecioara Maria. În anul 49 d.Hr., Maria a plecat din Cipru pentru a-l vizita pe La­za­rus. În tim­pul călătoriei, o pu­ter­nică furtună s-a abă­tut asupra vasului Ma­riei, schim­bân­du-i ­cursul, nava ajun­gând într-un golf pe coasta de est a Muntelui Athos. Când a văzut frumuseţea care o înconjoară, Maria a spus: "Acest munte este pă­mânt sfânt. Să fie acum al meu. Aici la­să-mă să ră­mân!". Ancorând corabia lângă situl un­de azi se află Mânăs­ti­rea Iveron, Maria a întâlnit un templu an­tic şi un oracol închinat lui Apollo. Când a pă­şit pe ţărm - spu­ne legenda - un su­net puternic, dar mi­nunat a răsunat pe în­trea­ga peninsu­lă, şi toţi idolii şi statuile păgâne s-au sfă­râmat (este interesant că există date certe că în anul 49 d.Hr. a avut loc un pu­ternic cutremur în nordul Greciei). Marea statuie din piatră a lui Apollo a vorbit atunci, declarându-se un idol fals şi i-a chemat pe pustnicii din pădurile Athosului să vină şi să se în­chine "Panaghiei", adevărata mamă a lui Dumnezeu.

Istoria religioasă a Athosului datează cu mult timp înainte de apariţia creştinismului. Piscul înalt de marmură al Muntelui Athos (2.033 de metri înălţime) a fost menţionat de Homer şi Aiskhylos ca fiind prima casă a zeilor greci Zeus şi Apollo, înainte ca zeii să se stabilească pe Mun­tele Olimp. Con­­form legendelor spu­se de monahii din mâ­năs­tirile Athosului, istoria creştină a Muntelui Sfânt începe cu Fecioara Maria. În anul 49 d.Hr., Maria a plecat din Cipru pentru a