Mihail Jora către Colette Axentie
17 august 1961
Dragă prietenă
Mulţumesc din toată inima pentru bunele felicitări, pe cari aş fi preferat să }i le aud rostite - cu acel discret "rrr" ce-ţi face farmecul - în galbenul salon al Luminişului1, scăldat în soare apune. Dar cum concediul de odihnă n-a corespuns cu trista aniversare ce a prilejuit telegrama, mă rezerv să fiu despăgubit la întoarcerea mea în Bucureşti, lorsque le cap difficile de mes années sera passé.
Până atunci îţi sărut mâinele cu afecţiune, iar lui Nichy2 îi trimet multe salutări
Mihail Jora
Lili Jora cître Colette Axentie
Dragă Coletta. Superbele bomboane şi scrisoarea matale m-au umplut de bucurie. şi mulţumesc "frumos" pentru prietenia ce ne arăţi. Vremea s-a încălzit pe aicia şsicţ, aşa că vom mai sta vrşeţo lună la Luminiş - singuri cuc, Nichi părăsindu-ne astăzi! Ieri Gh.Costinescu3 la pian, a acompagnat şsicţ pe fiul matale, care ne-a deşifrat şsicţ aşa de frumos, că ne-a uimit pe Mişu şi pe mine şi uluit în aşa hal pe Corina, că a rămas convinsă că cântam ultimele compoziţii aşleţ lui Gheorghe! care nu erau decât sonatele pentru vioară şi pian ale lui Bach...
Ne bucurăm să vă revedem la Bucureşti.
Mişu vă sărută mâna - şi eu vă mulţumesc încă o dată şi vă sărut cu drag.
L. Jora 4
Am ezitat în a da la iveală aceste scrisori, pentru că ele nu conţin revelaţii deosebite asupra personalităţii expeditorilor lor. Şi totuşi. Orice înscris de la figuri de anvergura culturală a lui Mihail Jora, merită a fi cunoscut şi pus în valoare. Cum ar putea fi studiată altfel existenţa cotidiană a acestora, existenţă care stă în spatele operelor pe care le-au produs?
Destinatara celor două scrisori, regretata Colette Axentie (1911 - 2001) - care mi le-a dăruit cu câţiva ani înainte de a muri - a fost un
